Trebuie să recunosc că de un an încoace am avut, uneori, momente semi-stânjenitoare când am întâlnit cunoștințe bărbați și a trebuit să facem acel gest, atât de firesc și banal până nu demult, de a da mâna. Odată cu distanțarea socială ni se recomandă să evităm atingerile fizice, datul mâinii bărbătește, îmbrățișările, atingerea umărului cu bătaie pe spate iar de pupatul femeilor pe obraz nici nu mai poate fi vorba.
Atunci când întâlnesc bărbați, ne privim în ochi, schițăm un zâmbet scurt, eu întind mâna dreaptă din reflex și uneori primesc palma deschisă, alteori doar salutul cu pumnul închis, alteori nimic…. sâc.
Din ce am observat până acum sunt, de obicei, aceste trei categorii:
- Palma bărbătească, hotărâtă, fermă, cea care a existat dintotdeauna.
- Salutul cu pumnul închis, specific sportivilor, motocicliștilor, un salut mai degrabă ”cool”, cu atingere minimă.
- Fără salut, cei care preferă să țină distanța, să evite orice contact fizic și să te lase ”cu palma în soare” atunci când le-o întinzi.
Pentru a evita astfel de momente stânjenitoare, am încercat o vreme să anticipez ce fel de tip am în față și să-l abordez ca atare. Dar asta face ca stânsul mâinii să fie artificial, forțat și nenatural.
În trecut gestul de a strânge măna unui bărbat era plin de încărcătură masculină. De la simpla prietenie între doi amici, a bate palma la încheierea unei înțelegeri, până la încercarea de a-l domina pe celălalt prin strângere fermă, puternică, cu privire pătrunzătoare, gesturi dominante și competitive, specific bărbătești. Până la pandemie, felul în care dădeam mâna spunea ceva despre noi ca bărbați, despre atitudinea nostră și unele trăsături masculine. Acum lucrurile s-au mai schimbat un pic.
Deci, cum mai dăm mâna? Ca bărbații sau …?
Cristian…
PS: am preferat să nu abordez aici gestul de a strânge mâna unei femei. Acesta are o altă conotație, e mai degrabă delicat și protectiv decât ferm, arată respect și admirație femeii întâlnite. Nu e vorba de a transmite ceva între un bărbat și o femeie prin strângerea mâinii, mai degrabă prin felul în care se privesc în ochi, dar asta e o altă poveste.
